necurățime
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]necurățime f (plural necurățimi)
Declension
[edit]Declension of necurățime
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) necurățime | necurățimea | (niște) necurățimi | necurățimile |
genitive/dative | (unei) necurățimi | necurățimii | (unor) necurățimi | necurățimilor |
vocative | necurățime, necurățimeo | necurățimilor |
References
[edit]- necurățime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN