orânduit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of orândui.
Adjective
[edit]orânduit m or n (feminine singular orânduită, masculine plural orânduiți, feminine and neuter plural orânduite)
Declension
[edit]Declension of orânduit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | orânduit | orânduită | orânduiți | orânduite | ||
| definite | orânduitul | orânduita | orânduiții | orânduitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | orânduit | orânduite | orânduiți | orânduite | ||
| definite | orânduitului | orânduitei | orânduiților | orânduitelor | |||
Verb
[edit]orânduit (past participle of orândui)