pescui

Romanian

Etymology

From pește (“fish”) +‎ -ui, from Latin piscis. Compare Aromanian piscuescu, piscuiri.

Verb

a pescui (third-person singular present pescuiește, past participle pescuit) 4th conj.

1. to fish (try to catch fish)

   O să încerc să pescuiesc la râu.

   I will try to fish at the river.

Conjugation

    conjugation of pescui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a pescui
gerund			pescuind
past participle			pescuit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	pescuiesc	pescuiești	pescuiește	pescuim	pescuiți	pescuiesc
	imperfect	pescuiam	pescuiai	pescuia	pescuiam	pescuiați	pescuiau
	simple perfect	pescuii	pescuiși	pescui	pescuirăm	pescuirăți	pescuiră
	pluperfect	pescuisem	pescuiseși	pescuise	pescuiserăm	pescuiserăți	pescuiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să pescuiesc	să pescuiești	să pescuiască	să pescuim	să pescuiți	să pescuiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		pescuiește			pescuiți
	negative		nu pescui			nu pescuiți

Related terms

• pește
• pescar