politici

See also: politiċi

Afrikaans

Noun

politici

1. plural of politikus

Dutch

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Noun

politici

1. plural of politicus

Italian

Adjective

politici m pl

1. masculine plural of politico

Noun

politici m pl

1. plural of politico

Anagrams

• oplitici

Latin

Adjective

polīticī

1. inflection of polīticus:
   1. nominative/vocative masculine plural
   2. genitive masculine/neuter singular

References

• "politici", in Charles du Fresne du Cange, Glossarium Mediæ et Infimæ Latinitatis (augmented edition with additions by D. P. Carpenterius, Adelungius and others, edited by Léopold Favre, 1883–1887)

Romanian

Etymology 1

Noun

politici

1. inflection of politică:
   1. plural
   2. singular genitive/dative

Etymology 2

From politic +‎ -i.

Verb

a politici (third-person singular present politicește, past participle politicit) 4th conjugation

1. (obsolete) to govern

Conjugation

    conjugation of politici (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a politici
gerund			politicind
past participle			politicit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	politicesc	politicești	politicește	politicim	politiciți	politicesc
	imperfect	politiceam	politiceai	politicea	politiceam	politiceați	politiceau
	simple perfect	politicii	politiciși	politici	politicirăm	politicirăți	politiciră
	pluperfect	politicisem	politiciseși	politicise	politiciserăm	politiciserăți	politiciseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să politicesc	să politicești	să politicească	să politicim	să politiciți	să politicească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		politicește			politiciți
	negative		nu politici			nu politiciți

References

• politici in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN