prietenie

Romanian

Etymology

prieten (“friend”) +‎ -ie

Pronunciation

• IPA^(key): [pri.e.teˈni.e]

Noun

prietenie f (plural prietenii)

1. friendship

Declension

Declension of prietenie

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) prietenie	prietenia	(niște) prietenii	prieteniile
genitive/dative	(unei) prietenii	prieteniei	(unor) prietenii	prieteniilor
vocative	prietenie, prietenio		prieteniilor

Synonyms

• amiciție
• prieteșug
• amicie

Antonyms

• dușmănie
• inimiciție
• ostilitate
• vrajbă
• vrăjmășie