proclețire
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]proclețire f (plural proclețiri)
Declension
[edit]| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | proclețire | proclețirea | proclețiri | proclețirile |
| genitive-dative | proclețiri | proclețirii | proclețiri | proclețirilor |
| vocative | proclețire, proclețireo | proclețirilor | ||