răchită
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Bulgarian ракита (rakita) or Serbo-Croatian rakita, from Proto-Slavic *orkyta.
Noun
[edit]răchită f (plural răchite)
Declension
[edit]| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | răchită | răchita | răchite | răchitele |
| genitive-dative | răchite | răchitei | răchite | răchitelor |
| vocative | răchită, răchito | răchitelor | ||