răzălui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From răzălău.
Verb[edit]
a răzălui (third-person singular present răzăluiește, past participle răzăluit) 4th conj.
- to scrape
Conjugation[edit]
conjugation of răzălui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a răzălui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | răzăluind | ||||||
| past participle | răzăluit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | răzăluiesc | răzăluiești | răzăluiește | răzăluim | răzăluiți | răzăluiesc | |
| imperfect | răzăluiam | răzăluiai | răzăluia | răzăluiam | răzăluiați | răzăluiau | |
| simple perfect | răzăluii | răzăluiși | răzălui | răzăluirăm | răzăluirăți | răzăluiră | |
| pluperfect | răzăluisem | răzăluiseși | răzăluise | răzăluiserăm | răzăluiserăți | răzăluiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să răzăluiesc | să răzăluiești | să răzăluiască | să răzăluim | să răzăluiți | să răzăluiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | răzăluiește | răzăluiți | |||||
| negative | nu răzălui | nu răzăluiți | |||||