reînchiria
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a reînchiria (third-person singular present reînchiriează, past participle reînchiriat) 1st conj.
- to re-lease
Conjugation[edit]
conjugation of reînchiria (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a reînchiria | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | reînchiriind | ||||||
| past participle | reînchiriat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | reînchiriez | reînchiriezi | reînchiriază | reînchiriem | reînchiriați | reînchiriază | |
| imperfect | reînchiriam | reînchiriai | reînchiria | reînchiriam | reînchiriați | reînchiriau | |
| simple perfect | reînchiriai | reînchiriași | reînchirie | reînchiriarăm | reînchiriarăți | reînchiriară | |
| pluperfect | reînchiriasem | reînchiriaseși | reînchiriase | reînchiriaserăm | reînchiriaserăți | reînchiriaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să reînchiriez | să reînchiriezi | să reînchirieze | să reînchiriem | să reînchiriați | să reînchirieze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | reînchiriază | reînchiriați | |||||
| negative | nu reînchiria | nu reînchiriați | |||||