reîndreptare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From reîndreptat.
Noun
[edit]reîndreptare f (plural reîndreptări)
Declension
[edit]Declension of reîndreptare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) reîndreptare | reîndreptarea | (niște) reîndreptări | reîndreptările |
| genitive/dative | (unei) reîndreptări | reîndreptării | (unor) reîndreptări | reîndreptărilor |
| vocative | reîndreptare, reîndreptareo | reîndreptărilor | ||
References
[edit]- reîndreptare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN