rearanja
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a rearanja (third-person singular present rearanjează, past participle rearanjat) 1st conj.
- to rearrange
Conjugation
[edit] conjugation of rearanja (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a rearanja | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | rearanjând | ||||||
| past participle | rearanjat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | rearanjez | rearanjezi | rearanjează | rearanjăm | rearanjați | rearanjează | |
| imperfect | rearanjam | rearanjai | rearanja | rearanjam | rearanjați | rearanjau | |
| simple perfect | rearanjai | rearanjași | rearanjă | rearanjarăm | rearanjarăți | rearanjară | |
| pluperfect | rearanjasem | rearanjaseși | rearanjase | rearanjaserăm | rearanjaserăți | rearanjaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să rearanjez | să rearanjezi | să rearanjeze | să rearanjăm | să rearanjați | să rearanjeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | rearanjează | rearanjați | |||||
| negative | nu rearanja | nu rearanjați | |||||
References
[edit]- rearanja in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)