rearginta
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Verb
[edit]a rearginta (third-person singular present reargintează, past participle reargintat) 1st conjugation
Conjugation
[edit] conjugation of rearginta (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a rearginta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | reargintând | ||||||
| past participle | reargintat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | reargintez | reargintezi | reargintează | reargintăm | reargintați | reargintează | |
| imperfect | reargintam | reargintai | rearginta | reargintam | reargintați | reargintau | |
| simple perfect | reargintai | reargintași | reargintă | reargintarăm | reargintarăți | reargintară | |
| pluperfect | reargintasem | reargintaseși | reargintase | reargintaserăm | reargintaserăți | reargintaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să reargintez | să reargintezi | să rearginteze | să reargintăm | să reargintați | să rearginteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | reargintează | reargintați | |||||
| negative | nu rearginta | nu reargintați | |||||