recomenta
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a recomenta (third-person singular present recomentează, past participle recomentat) 1st conj.
- to recomment
Conjugation[edit]
conjugation of recomenta (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a recomenta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | recomentând | ||||||
| past participle | recomentat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | recomentez | recomentezi | recomentează | recomentăm | recomentați | recomentează | |
| imperfect | recomentam | recomentai | recomenta | recomentam | recomentați | recomentau | |
| simple perfect | recomentai | recomentași | recomentă | recomentarăm | recomentarăți | recomentară | |
| pluperfect | recomentasem | recomentaseși | recomentase | recomentaserăm | recomentaserăți | recomentaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să recomentez | să recomentezi | să recomenteze | să recomentăm | să recomentați | să recomenteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | recomentează | recomentați | |||||
| negative | nu recomenta | nu recomentați | |||||