recondiționare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From recondiționa + -re.
Noun[edit]
recondiționare f (plural recondiționări)
Declension[edit]
Declension of recondiționare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) recondiționare | recondiționarea | (niște) recondiționări | recondiționările |
| genitive/dative | (unei) recondiționări | recondiționării | (unor) recondiționări | recondiționărilor |
| vocative | recondiționare, recondiționareo | recondiționărilor | ||