regenera

See also: regenerá and régénéra

Catalan

Verb

regenera

1. inflection of regenerar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Latin

Verb

regenerā

1. second-person singular present active imperative of regenerō

Portuguese

Verb

regenera

1. inflection of regenerar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French régénérer, from Latin regenerare. By surface analysis, re- +‎ genera.

Pronunciation

• IPA^(key): /re.d͡ʒe.neˈra/

Verb

a regenera (third-person singular present regenerează, past participle regenerat) 1st conjugation

1. to regenerate

Conjugation

    conjugation of regenera (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a regenera
gerund			regenerând
past participle			regenerat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	regenerez	regenerezi	regenerează	regenerăm	regenerați	regenerează
	imperfect	regeneram	regenerai	regenera	regeneram	regenerați	regenerau
	simple perfect	regenerai	regenerași	regeneră	regenerarăm	regenerarăți	regenerară
	pluperfect	regenerasem	regeneraseși	regenerase	regeneraserăm	regeneraserăți	regeneraseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să regenerez	să regenerezi	să regenereze	să regenerăm	să regenerați	să regenereze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		regenerează			regenerați
	negative		nu regenera			nu regenerați

Further reading

• “regenera”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025

Spanish

Verb

regenera

1. inflection of regenerar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative