Borrowed from German Rune or French rune.
rună f (plural rune)
- rune
Declension of rună
|
singular
|
plural
|
|
indefinite articulation
|
definite articulation
|
indefinite articulation
|
definite articulation
|
nominative/accusative
|
(o) rună
|
runa
|
(niște) rune
|
runele
|
genitive/dative
|
(unei) rune
|
runei
|
(unor) rune
|
runelor
|
vocative
|
rună, runo
|
runelor
|