scoborâtor
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Adjective[edit]
scoborâtor m or n (feminine singular scoborâtoare, masculine plural scoborâtori, feminine and neuter plural scoborâtoare)
Declension[edit]
Declension of scoborâtor
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | scoborâtor | scoborâtoare | scoborâtori | scoborâtoare | ||
| definite | scoborâtorul | scoborâtoarea | scoborâtorii | scoborâtoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | scoborâtor | scoborâtoare | scoborâtori | scoborâtoare | ||
| definite | scoborâtorului | scoborâtoarei | scoborâtorilor | scoborâtoarelor | |||
Noun[edit]
scoborâtor m (plural scoborători)
Declension[edit]
Declension of scoborâtor
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) scoborâtor | scoborâtorul | (niște) scoborători | scoborătorii |
| genitive/dative | (unui) scoborâtor | scoborâtorului | (unor) scoborători | scoborătorilor |
| vocative | scoborâtorule | scoborătorilor | ||