strășnici
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From strașnic.
Verb[edit]
a strășnici (third-person singular present strășnicește, past participle strășnicit) 4th conj.
- to act severe towards someone
Conjugation[edit]
conjugation of strășnici (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a strășnici | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | strășnicind | ||||||
| past participle | strășnicit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | strășnicesc | strășnicești | strășnicește | strășnicim | strășniciți | strășnicesc | |
| imperfect | strășniceam | strășniceai | strășnicea | strășniceam | strășniceați | strășniceau | |
| simple perfect | strășnicii | strășniciși | strășnici | strășnicirăm | strășnicirăți | strășniciră | |
| pluperfect | strășnicisem | strășniciseși | strășnicise | strășniciserăm | strășniciserăți | strășniciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să strășnicesc | să strășnicești | să strășnicească | să strășnicim | să strășniciți | să strășnicească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | strășnicește | strășniciți | |||||
| negative | nu strășnici | nu strășniciți | |||||