străpune
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a străpune (third-person singular present străpune, past participle străpus) 3rd conj.
- to displace
Conjugation[edit]
conjugation of străpune (third conjugation, past participle in -s)
| infinitive | a străpune | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | străpunând | ||||||
| past participle | străpus | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | străpun | străpui | străpune | străpunem | străpuneți | străpun | |
| imperfect | străpuneam | străpuneai | străpunea | străpuneam | străpuneați | străpuneau | |
| simple perfect | străpusei | străpuseși | străpuse | străpuserăm | străpuserăți | străpuseră | |
| pluperfect | străpusesem | străpuseseși | străpusese | străpuseserăm | străpuseserăți | străpuseseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să străpun | să străpui | să străpună | să străpunem | să străpuneți | să străpună | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | străpune | străpuneți | |||||
| negative | nu străpune | nu străpuneți | |||||