substanțialist
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French substantialiste. By surface analysis, substanțial + -ist.
Adjective
[edit]substanțialist m or n (feminine singular substanțialistă, masculine plural substanțialiști, feminine and neuter plural substanțialiste)
Declension
[edit]Declension of substanțialist
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | substanțialist | substanțialistă | substanțialiști | substanțialiste | ||
| definite | substanțialistul | substanțialista | substanțialiștii | substanțialistele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | substanțialist | substanțialiste | substanțialiști | substanțialiste | ||
| definite | substanțialistului | substanțialistei | substanțialiștilor | substanțialistelor | |||
Noun
[edit]substanțialist m (plural substanțialiști)
Declension
[edit]Declension of substanțialist
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) substanțialist | substanțialistul | (niște) substanțialiști | substanțialiștii |
| genitive/dative | (unui) substanțialist | substanțialistului | (unor) substanțialiști | substanțialiștilor |
| vocative | substanțialistule | substanțialiștilor | ||
References
[edit]- substanțialist in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN