substantivare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From substantiva + -re.
Noun[edit]
substantivare f (plural substantivări)
Declension[edit]
Declension of substantivare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) substantivare | substantivarea | (niște) substantivări | substantivările |
genitive/dative | (unei) substantivări | substantivării | (unor) substantivări | substantivărilor |
vocative | substantivare, substantivareo | substantivărilor |
Spanish[edit]
Verb[edit]
substantivare