tăinui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a tăinui (third-person singular present tăinuiește, past participle tăinuit) 4th conj.
- to conceal
Conjugation[edit]
conjugation of tăinui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a tăinui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | tăinuind | ||||||
| past participle | tăinuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | tăinuiesc | tăinuiești | tăinuiește | tăinuim | tăinuiți | tăinuiesc | |
| imperfect | tăinuiam | tăinuiai | tăinuia | tăinuiam | tăinuiați | tăinuiau | |
| simple perfect | tăinuii | tăinuiși | tăinui | tăinuirăm | tăinuirăți | tăinuiră | |
| pluperfect | tăinuisem | tăinuiseși | tăinuise | tăinuiserăm | tăinuiserăți | tăinuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să tăinuiesc | să tăinuiești | să tăinuiască | să tăinuim | să tăinuiți | să tăinuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | tăinuiește | tăinuiți | |||||
| negative | nu tăinui | nu tăinuiți | |||||