trimite

Romanian

Alternative forms

• trimete
• trămite (archaic)
• tremete (regional, Transylvania)
• tremite (regional, Moldova)
• trămete (regional, Banat)

Etymology

From Latin trāmittere, variant of trānsmittere, present active infinitive of trānsmittō. Doublet of the borrowing transmite.

Pronunciation

• IPA^(key): [triˈmi.te]

Verb

a trimite (third-person singular present trimite, past participle trimis) 3rd conj.

1. to send

Conjugation

    conjugation of trimite (third conjugation, past participle in -s)

infinitive			a trimite
gerund			trimițând
past participle			trimis
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	trimit	trimiți	trimite	trimitem	trimiteți	trimit
	imperfect	trimiteam	trimiteai	trimitea	trimiteam	trimiteați	trimiteau
	simple perfect	trimisei	trimiseși	trimise	trimiserăm	trimiserăți	trimiseră
	pluperfect	trimisesem	trimiseseși	trimisese	trimiseserăm	trimiseserăți	trimiseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să trimit	să trimiți	să trimită	să trimitem	să trimiteți	să trimită
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		trimite			trimiteți
	negative		nu trimite			nu trimiteți

Derived terms

• trimitere

Related terms

• admite
• încumeta
• permite
• promite
• sumete
• transmite