troncănire
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
troncănire f (plural troncăniri)
Declension[edit]
Declension of troncănire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) troncănire | troncănirea | (niște) troncăniri | troncănirile |
genitive/dative | (unei) troncăniri | troncănirii | (unor) troncăniri | troncănirilor |
vocative | troncănire, troncănireo | troncănirilor |