zbuciuma
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Probably from buciuma.
Verb
[edit]a zbuciuma (third-person singular present zbuciumă, past participle zbuciumat) 1st conj.
Conjugation
[edit] conjugation of zbuciuma (first conjugation, no infix)
infinitive | a zbuciuma | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | zbuciumând | ||||||
past participle | zbuciumat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | zbucium | zbuciumi | zbuciumă | zbuciumăm | zbuciumați | zbuciumă | |
imperfect | zbuciumam | zbuciumai | zbuciuma | zbuciumam | zbuciumați | zbuciumau | |
simple perfect | zbuciumai | zbuciumași | zbuciumă | zbuciumarăm | zbuciumarăți | zbuciumară | |
pluperfect | zbuciumasem | zbuciumaseși | zbuciumase | zbuciumaserăm | zbuciumaserăți | zbuciumaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să zbucium | să zbuciumi | să zbuciume | să zbuciumăm | să zbuciumați | să zbuciume | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | zbuciumă | zbuciumați | |||||
negative | nu zbuciuma | nu zbuciumați |