încununare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]încununare f (plural încununări)
Declension
[edit]Declension of încununare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) încununare | încununarea | (niște) încununări | încununările |
genitive/dative | (unei) încununări | încununării | (unor) încununări | încununărilor |
vocative | încununare, încununareo | încununărilor |