șerpui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a șerpui (third-person singular present șerpuiește, past participle șerpuit) 4th conj.
Conjugation[edit]
conjugation of șerpui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a șerpui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | șerpuind | ||||||
| past participle | șerpuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | șerpuiesc | șerpuiești | șerpuiește | șerpuim | șerpuiți | șerpuiesc | |
| imperfect | șerpuiam | șerpuiai | șerpuia | șerpuiam | șerpuiați | șerpuiau | |
| simple perfect | șerpuii | șerpuiși | șerpui | șerpuirăm | șerpuirăți | șerpuiră | |
| pluperfect | șerpuisem | șerpuiseși | șerpuise | șerpuiserăm | șerpuiserăți | șerpuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să șerpuiesc | să șerpuiești | să șerpuiască | să șerpuim | să șerpuiți | să șerpuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | șerpuiește | șerpuiți | |||||
| negative | nu șerpui | nu șerpuiți | |||||