băciui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a băciui (third-person singular present băciuiește, past participle băciuit) 4th conj.
Conjugation[edit]
conjugation of băciui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a băciui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | băciuind | ||||||
| past participle | băciuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | băciuiesc | băciuiești | băciuiește | băciuim | băciuiți | băciuiesc | |
| imperfect | băciuiam | băciuiai | băciuia | băciuiam | băciuiați | băciuiau | |
| simple perfect | băciuii | băciuiși | băciui | băciuirăm | băciuirăți | băciuiră | |
| pluperfect | băciuisem | băciuiseși | băciuise | băciuiserăm | băciuiserăți | băciuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să băciuiesc | să băciuiești | să băciuiască | să băciuim | să băciuiți | să băciuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | băciuiește | băciuiți | |||||
| negative | nu băciui | nu băciuiți | |||||