deșidera
Jump to navigation
Jump to search
See also: desidera
Romanian[edit]
Alternative forms[edit]
Etymology[edit]
Inherited from Latin dēsīderāre, present active infinitive of dēsīderō. Is now archaic in Romanian. Compare Albanian dëshiroj.
Verb[edit]
a deșidera (third-person singular present deșideră, past participle deșiderat) 1st conj.
Conjugation[edit]
conjugation of deșidera (first conjugation, no infix)
| infinitive | a deșidera | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | deșiderând | ||||||
| past participle | deșiderat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | deșider | deșideri | deșideră | deșiderăm | deșiderați | deșideră | |
| imperfect | deșideram | deșiderai | deșidera | deșideram | deșiderați | deșiderau | |
| simple perfect | deșiderai | deșiderași | deșideră | deșiderarăm | deșiderarăți | deșiderară | |
| pluperfect | deșiderasem | deșideraseși | deșiderase | deșideraserăm | deșideraserăți | deșideraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să deșider | să deșideri | să deșidere | să deșiderăm | să deșiderați | să deșidere | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | deșideră | deșiderați | |||||
| negative | nu deșidera | nu deșiderați | |||||