îmburghezi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a îmburghezi (third-person singular present îmburghezește, past participle îmburghezit) 4th conj.
Conjugation[edit]
conjugation of îmburghezi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a îmburghezi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | îmburghezind | ||||||
| past participle | îmburghezit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | îmburghezesc | îmburghezești | îmburghezește | îmburghezim | îmburgheziți | îmburghezesc | |
| imperfect | îmburghezeam | îmburghezeai | îmburghezea | îmburghezeam | îmburghezeați | îmburghezeau | |
| simple perfect | îmburghezii | îmburgheziși | îmburghezi | îmburghezirăm | îmburghezirăți | îmburgheziră | |
| pluperfect | îmburghezisem | îmburgheziseși | îmburghezise | îmburgheziserăm | îmburgheziserăți | îmburgheziseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să îmburghezesc | să îmburghezești | să îmburghezească | să îmburghezim | să îmburgheziți | să îmburghezească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | îmburghezește | îmburgheziți | |||||
| negative | nu îmburghezi | nu îmburgheziți | |||||