împietri

See also: impietrì

Romanian

Etymology

From în- +‎ piatră +‎ -i.

Verb

a împietri (third-person singular present împietrește, past participle împietrit) 4th conj.

1. to turn into stone
2. to harden
3. (figuratively) to become callous

Conjugation

    conjugation of împietri (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a împietri
gerund			împietrind
past participle			împietrit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	împietresc	împietrești	împietrește	împietrim	împietriți	împietresc
	imperfect	împietream	împietreai	împietrea	împietream	împietreați	împietreau
	simple perfect	împietrii	împietriși	împietri	împietrirăm	împietrirăți	împietriră
	pluperfect	împietrisem	împietriseși	împietrise	împietriserăm	împietriserăți	împietriseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să împietresc	să împietrești	să împietrească	să împietrim	să împietriți	să împietrească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		împietrește			împietriți
	negative		nu împietri			nu împietriți