împotrivire
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]împotrivire f (plural împotriviri)
Declension
[edit]| singular | plural | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | ||
| nominative-accusative | împotrivire | împotrivirea | împotriviri | împotrivirile | |
| genitive-dative | împotriviri | împotrivirii | împotriviri | împotrivirilor | |
| vocative | împotrivire, împotrivireo | împotrivirilor | |||