încărca
Romanian
Etymology
From în + Late Latin carricāre, present active infinitive of carricō, from Latin carrus. Compare Aromanian ãncarcu, ãncãrare, cf. also Albanian ngarkoj.
Verb
a încărca (third-person singular present încarcă, past participle încărcat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of încărca (first conjugation, no infix)
| infinitive | a încărca | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încărcând | ||||||
| past participle | încărcat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încarc | încarci | încarcă | încărcăm | încărcați | încarcă | |
| imperfect | încărcam | încărcai | încărca | încărcam | încărcați | încărcau | |
| simple perfect | încărcai | încărcași | încărcă | încărcarăm | încărcarăți | încărcară | |
| pluperfect | încărcasem | încărcaseși | încărcase | încărcaserăm | încărcaserăți | încărcaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încarc | să încarci | să încarce | să încărcăm | să încărcați | să încarce | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încarcă | încărcați | |||||
| negative | nu încărca | nu încărcați | |||||