înfrânare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
înfrânare f (plural înfrânări)
Declension[edit]
Declension of înfrânare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) înfrânare | înfrânarea | (niște) înfrânări | înfrânările |
| genitive/dative | (unei) înfrânări | înfrânării | (unor) înfrânări | înfrânărilor |
| vocative | înfrânare, înfrânareo | înfrânărilor | ||