îngrăditor

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From îngrădi +‎ -tor.

Adjective

[edit]

îngrăditor m or n (feminine singular îngrăditoare, masculine plural îngrăditori, feminine and neuter plural îngrăditoare)

  1. fencing, limiting

Declension

[edit]