întrece
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a întrece (third-person singular present întrece, past participle întrecut) 3rd conj.
Conjugation[edit]
conjugation of întrece (third conjugation, past participle in -ut)
| infinitive | a întrece | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | întrecând | ||||||
| past participle | întrecut | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | întrec | întreci | întrece | întrecem | întreceți | întrec | |
| imperfect | întreceam | întreceai | întrecea | întreceam | întreceați | întreceau | |
| simple perfect | întrecui | întrecuși | întrecu | întrecurăm | întrecurăți | întrecură | |
| pluperfect | întrecusem | întrecuseși | întrecuse | întrecuserăm | întrecuserăți | întrecuseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să întrec | să întreci | să întreacă | să întrecem | să întreceți | să întreacă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | întrece | întreceți | |||||
| negative | nu întrece | nu întreceți | |||||