asuda
Romanian
Etymology
From Late Latin assūdare, from Latin sūdāre, present active infinitive of sūdō, from Proto-Indo-European *sweyd-.
Verb
a asuda (third-person singular present asudă, past participle asudat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of asuda (first conjugation, no infix)
| infinitive | a asuda | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | asudând | ||||||
| past participle | asudat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | asud | asuzi | asudă | asudăm | asudați | asudă | |
| imperfect | asudam | asudai | asuda | asudam | asudați | asudau | |
| simple perfect | asudai | asudași | asudă | asudarăm | asudarăți | asudară | |
| pluperfect | asudasem | asudaseși | asudase | asudaserăm | asudaserăți | asudaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să asud | să asuzi | să asude | să asudăm | să asudați | să asude | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | asudă | asudați | |||||
| negative | nu asuda | nu asudați | |||||