bețiv

Romanian

Etymology

Either from beție + -iv or from an older bețiu, from Vulgar Latin root *bibitivus, from Latin bibitus, from bibō.

Pronunciation

• IPA^(key): [beˈt͡siv]

Adjective

bețiv m or n (feminine singular bețivă, masculine plural bețivi, feminine and neuter plural bețive)

1. inclined to drinking often

Declension

Declension of bețiv

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	bețiv		bețivă	bețivi	bețive
	definite	bețivul		bețiva	bețivii	bețivele
genitive/ dative	indefinite	bețiv		bețive	bețivi	bețive
	definite	bețivului		bețivei	bețivelor	bețivilor

Noun

bețiv m (plural bețivi, feminine equivalent bețivă)

1. drunk, drunkard, tipper, boozer, bibber

Declension

Declension of bețiv

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) bețiv	bețivul	(niște) bețivi	bețivii
genitive/dative	(unui) bețiv	bețivului	(unor) bețivi	bețivilor
vocative	bețivule		bețivilor

Synonyms

• băutor

Derived terms

• bețivan

Related terms

• beat
• bea