câștiga

Definition from Wiktionary, the free dictionary
Jump to: navigation, search

Romanian[edit]

Alternative forms[edit]

Etymology[edit]

From Latin castīgāre, present active infinitive of castīgō, with a unique semantic evolution compared to the other Romance languages; compare however, Old Sardinian castigare ("conserve").

Pronunciation[edit]

Verb[edit]

a câștiga (third-person singular present câștigă, past participle câștigat1st conj.

  1. to win
    • 1880, Între nouri și-ntre mare, Mihai Eminescu
      câștige ce-a dorit, Să fie-a lui ce-a iubit.
    • 1883, Alina-Linda, Duiliu Zamfirescu, Fără titlu
      Și astfel, cu încetul, de astăzi până mâine, Își câștiga, prin moarte, a existenței pâine.
    Am câștigat marele premiu la loto.
    I won the grand lottery.
    Antonyms: pierde
  2. to gain, earn
    • 1910, Călătoare! ..., Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă
      Încântată de frumusețea soarelui, care se prevestea prin mănunchiurile lui de raze, totuși avu puterea să se gândească, drumeața, că, privind și minunându-se numai, nu câștiga nimic.
    Știa cum să câștige simpatia tuturor.
    He/She knew how to gain everyone's sympathy.
    Synonyms: căpăta, obține

Conjugation[edit]

Derived terms[edit]

See also[edit]

References[edit]