From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation
Jump to search
cită f (plural cite)
- Obsolete form of ciută.
Declension of cită
|
singular
|
plural
|
|
indefinite articulation
|
definite articulation
|
indefinite articulation
|
definite articulation
|
nominative/accusative
|
(o) cită
|
cita
|
(niște) cite
|
citele
|
genitive/dative
|
(unei) cite
|
citei
|
(unor) cite
|
citelor
|
vocative
|
cită, cito
|
citelor
|
- cită in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN