cointeresare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From cointeresa + -re.
Noun[edit]
cointeresare f (plural cointeresări)
Declension[edit]
Declension of cointeresare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) cointeresare | cointeresarea | (niște) cointeresări | cointeresările |
| genitive/dative | (unei) cointeresări | cointeresării | (unor) cointeresări | cointeresărilor |
| vocative | cointeresare, cointeresareo | cointeresărilor | ||
References[edit]
- cointeresare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN