Jump to content

cucer

From Wiktionary, the free dictionary
See also: cucèr

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

Borrowed from Russian кучер (kučer).

Noun

[edit]

cucer m (plural cuceri)

  1. coachman (one who drives a coach)

Declension

[edit]
singular plural
indefinite definite indefinite definite
nominative-accusative cucer cucerul cuceri cucerii
genitive-dative cucer cucerului cuceri cucerilor
vocative cucerule cucerilor

References

[edit]
  • cucer in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN