deretica

Romanian

Alternative forms

• derădica, dereteca, diretica, dirădica, deredica

Etymology

From a Vulgar Latin *dēradicāre, from Latin dē- + radicāre (“take root”) (cf. ridica).

Verb

a deretica (third-person singular present deretică, past participle dereticat) 1st conj.

1. to tidy up (a house, room etc.)

Conjugation

    conjugation of deretica (first conjugation, no infix)

infinitive			a deretica
gerund			dereticând
past participle			dereticat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	deretic	deretici	deretică	dereticăm	dereticați	deretică
	imperfect	dereticam	dereticai	deretica	dereticam	dereticați	dereticau
	simple perfect	dereticai	dereticași	deretică	dereticarăm	dereticarăți	dereticară
	pluperfect	dereticasem	dereticaseși	dereticase	dereticaserăm	dereticaserăți	dereticaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să deretic	să deretici	să deretice	să dereticăm	să dereticați	să deretice
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		deretică			dereticați
	negative		nu deretica			nu dereticați

Synonyms

• aranja