dezmânta

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Alternative forms[edit]

Etymology[edit]

Unknown. Possibly from a Vulgar Latin root *dismantāre, from mantāre, intensive of Latin maneō, or from *dismentāre, from mens, mentis.

Verb[edit]

a dezmânta (third-person singular present dezmântă, past participle dezmântat) 1st conj.

  1. (regional, Transylvania, rare) to cause to change one's mind
    Synonym: desfătui

Conjugation[edit]

    conjugation of dezmânta (first conjugation, no infix)
infinitive a dezmânta
gerund dezmântând
past participle dezmântat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present dezmânt dezmânți dezmântă dezmântăm dezmântați dezmântă
imperfect dezmântam dezmântai dezmânta dezmântam dezmântați dezmântau
simple perfect dezmântai dezmântași dezmântă dezmântarăm dezmântarăți dezmântară
pluperfect dezmântasem dezmântaseși dezmântase dezmântaserăm dezmântaserăți dezmântaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să dezmânt să dezmânți să dezmânte să dezmântăm să dezmântați să dezmânte
imperative — tu — — voi —
affirmative dezmântă dezmântați
negative nu dezmânta nu dezmântați

See also[edit]

Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=dezmânta&oldid=73307771"