fericit

Romanian

Etymology

Past participle of ferici (“to make happy”).

Pronunciation

• IPA^(key): /fe.riˈt͡ʃit/

• Audio:

  (file)

• Audio:

  (file)

Adjective

fericit m or n (feminine singular fericită, masculine plural fericiți, feminine/neuter plural fericite)

1. happy (enjoying peace, comfort, etc; contented, joyous)

   Synonyms: bucuros, vesel

   Antonym: trist

Declension

Declension of fericit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	fericit		fericită	fericiți	fericite
	definite	fericitul		fericita	fericiții	fericitele
genitive- dative	indefinite	fericit		fericite	fericiți	fericite
	definite	fericitului		fericitei	fericiților	fericitelor

Derived terms

• nefericit