grangur
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Alternative forms[edit]
Etymology[edit]
Inherited from Latin galgulus, from galbulus, from galbus (“yellow”). Compare Aromanian gangur, Sicilian gàjulu (“golden oriole”), Spanish gálgulo and Albanian gargull.
Pronunciation[edit]
Noun[edit]
grangur m (plural granguri)
Declension[edit]
Declension of grangur
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) grangur | grangurul | (niște) granguri | grangurii |
genitive/dative | (unui) grangur | grangurului | (unor) granguri | grangurilor |
vocative | grangurule | grangurilor |
Related terms[edit]
References[edit]
- grangur in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)