insubordonare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From in- + subordonare.
Noun[edit]
insubordonare f (plural insubordonări)
Declension[edit]
Declension of insubordonare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) insubordonare | insubordonarea | (niște) insubordonări | insubordonările |
genitive/dative | (unei) insubordonări | insubordonării | (unor) insubordonări | insubordonărilor |
vocative | insubordonare, insubordonareo | insubordonărilor |