repercutare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
repercutare f (plural repercutări)
- echoing (sound)
- reflection (light)
Declension[edit]
Declension of repercutare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) repercutare | repercutarea | (niște) repercutări | repercutările |
genitive/dative | (unei) repercutări | repercutării | (unor) repercutări | repercutărilor |
vocative | repercutare, repercutareo | repercutărilor |