scufunda
Romanian
Etymology
From s- + cufunda (“to sink”), from Vulgar Latin *confundāre, from Latin confundō (“found”), from fundus (“bottom”). Compare Calabrian skuffundare.
Verb
a scufunda (third-person singular present scufundă, past participle scufundat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of scufunda (first conjugation, no infix)
| infinitive | a scufunda | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | scufundând | ||||||
| past participle | scufundat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | scufund | scufunzi | scufundă | scufundăm | scufundați | scufundă | |
| imperfect | scufundam | scufundai | scufunda | scufundam | scufundați | scufundau | |
| simple perfect | scufundai | scufundași | scufundă | scufundarăm | scufundarăți | scufundară | |
| pluperfect | scufundasem | scufundaseși | scufundase | scufundaserăm | scufundaserăți | scufundaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să scufund | să scufunzi | să scufunde | să scufundăm | să scufundați | să scufunde | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | scufundă | scufundați | |||||
| negative | nu scufunda | nu scufundați | |||||