slăvi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Old Church Slavonic славити (slaviti, “to praise, to glorify”), from Proto-Slavic *slaviti.
Verb
[edit]a slăvi (third-person singular present slăvește, past participle slăvit) 4th conj.
Conjugation
[edit] conjugation of slăvi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a slăvi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | slăvind | ||||||
past participle | slăvit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | slăvesc | slăvești | slăvește | slăvim | slăviți | slăvesc | |
imperfect | slăveam | slăveai | slăvea | slăveam | slăveați | slăveau | |
simple perfect | slăvii | slăviși | slăvi | slăvirăm | slăvirăți | slăviră | |
pluperfect | slăvisem | slăviseși | slăvise | slăviserăm | slăviserăți | slăviseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să slăvesc | să slăvești | să slăvească | să slăvim | să slăviți | să slăvească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | slăvește | slăviți | |||||
negative | nu slăvi | nu slăviți |